Mai avem nevoie de conexiune umana? Incet incet, tot mai multi realizeaza ca toata tehnologia si toata civilizatia asta si accentul care se pune pe spatiul personal nu duc decat la alienare sociala, adica, pana la urma, la singuratate. Te simti singur intr-o mare de oameni. In unele tari, nici nu poti sa privesti in ochi pe cineva, ca risti sa te dea in judecata ca cine stie cum i s-a parut ca te-ai uitat si s-a simtit amenintat. Asta a adus civilizatia. Oameni speriati, oameni stresati, oameni care au uitat sa mai caute sensul vietii fiindca sunt prinsi in hora castigarii de bani pentru a cumpara lucruri de care nu au nevoie. Iar cand nu au destui bani, cheltuiesc bani pe care nu ii au ca sa cumpere lucruri de care nu au nevoie. Daca cineva gaseste o logica in asta, sa ma anunte, pentru ca mie mi se pare o nebunie.
Cand am uitat ca omul este mai important decat lucrurile? Cand am pierdut din vedere ca avem nevoie de oameni pentru a fi sanatosi din mai multe puncte de vedere? Indepartam oamenii care isi doresc sa fie langa noi pentru ca poate nu e exact asa cum spune cartea X sau filmul Y ca ar trebui sa fie. Nu facem 2 pasi fara a consulta horoscopul. Ni se zice ca cea mai importanta chestiune pe lumea asta este sa ne simtim noi bine. Ceilalti…who cares?
Ei bine, newsflash! Ceilalti SUNT importanti! O veche scriere spune sa ii iubim pe ceilalti ca pe noi insine. Iar asta clar nu inseamna sa ii ignori si sa ii indepartezi. Intrebati ce ii face fericiti, cei, mai multi voluntari mentioneaza faptul ca atunci cand ii ajuta pe ceilalti si vad bucuria si recunostina celorlalti, sunt si ei fericiti. Cei care se implica, gasesc fericirea!
In contrast, cei care fac doar ce vor se dovedesc a fi persoanele care sunt cele mai deprimate si care se simt cele mai singure. Acestia sunt prinsi intr-un iures al distractiei care ar trebui sa le aduca fericirea. Si parca sunt fericiti. Pentru o secunda. Apoi se trezesc singuri si neintelesi si descopera ca au nevoie de cineva. Oricine. Cineva care sa le fie alaturi. Cineva cu care sa descopere fericirea.
Pai si atunci cum ramane cu FAC CE VREAU SI CE-MI PLACE PENTRU CA DOAR ASA VOI FI FERICIT? Cred ca ar trebui sa uitam de asta si sa analizam mai bine cum sta treaba cu aceasta conexiune umana si cum ne putem ajuta pe noi insine ajutandu-i pe ceilalti.
Putem incepe chiar weekendul acesta cand in Parcul Izvor are loc un eveniment local ca parte a unui experiment global de conexiune umana. Ne inarmam cu 2 scaunele sau un sac de dormit sau un izopren, 2 pernute, o pancarta pe care sa scrie Unde a disparut conexiunea umana? Imparte un minut de contact vizual pentru a afla! si apoi alegem un strain de pe strada pe care il invitam sa ia loc in fata noastra si ne vom uita unul in ochii celuilalt timp de un minut. Vom face si filmulete si le vom trimite pentru a se realiza un filmulet la nivel global.
Eu sunt curioasa cati pot sa se uite in ochii unui strain fara a-si muta privirea in alta parte. Mai putem restabili o conexiune umana?
Photo credits:
https://quotefancy.com/quote/50351/William-James-We-are-like-islands-in-the-sea-separate-on-the-surface-but-connected-in-the
http://go.lumesse.com/go/us/creating-a-human-connection-blog/
0 Comentarii