web analytics

Ținutul Pădurenilor de #prinHD

Am scris deja despre haiosul concert al lui Mache, despre vizita plină de informații utile la Avis 3000 și despre pasiunea cu care gătește Alex Hora. A venit vremea și ultimului articol din seria #prinHD, cel despre Ținutul Pădurenilor.

Colegul de călătorie, Marius Mandache, a realizat un video cuprinzător, în care a surprins cele mai interesante obiective din Ținutul Pădurenilor. Îl puteți viziona chiar aici.

Pentru că eu am rămas la vatră pentru a ajuta la prepararea mesei pentru vreo 20 de persoane, am ratat ocazia de a vedea cu ochii mei aceste locuri și de a face poze pentru voi, dar am apelat la talentele fotografice ale colegilor mei bloggeri pentru a vă povesti și vouă despre ce mai puteți vedea în zona Hunedoara, în afară de locurile arhicunoscute de toți cum sunt  Castelul Huniazilor, Cetatea Devei sau Sarmizegetusa.

Urmează-mă prin Ținutul Pădurenilor din Hunedoara

Să începem cu o explicație necesară. Recunosc că, până în septembrie nu am auzit de această zonă niciodată, spre rușinea mea. Poate ar trebui să fac mai multe excursii prin România, în loc să cunosc din ce în ce mai bine Europa.

Dar hai să vedem care este Ținutul Pădurenilor: include comunele Ghelari, Teliucu inferior, Lunca Cernii de Jos, Toplița (atenie, nu e vorba de cea din Harghita!), Bunila, Bătrâna și Cerbăl. Mai jos este o panoramă de la Ghelari, făcută chiar de lângă (ce să vezi?) pensiunea Panorama. Există în șosea un loc numai bun pentru a face fotografii de la înălțime și a vedea totul în jur.

Lacul Cinciș – un loc în care timpul încremenește

Am mai pomenit într-un articol anterior acest loc minunat, unde mi-a plăcut să mă trezesc în 2 dintre cele mai interesante dimineți de anul ăsta. Pădurea superbă, apa numai bună pentru rățuștele care pluteau încântate pe luciul ei, aerul atât de plăcut, iar liniștea te îndemna, parcă, să vorbești în șoaptă, nu cumva să deranjezi încremenirea din jur. I se mai spune și Marea hunedorenilor. Deci, practic, am fost la mare în Hunedoara! 😛 Și mi-a plăcut mult să deschid ochii și ochii să cuprindă dintr-o privire tot.

Eu și ceilalți bologgeri (printre care și folk-istul Marius Matache și chef Alexandru Hora – fost concurent la Masterchef) am fost cazați la Vila Ponton, o vilă minunat amplasată chiar pe malul lacului Cinciș, dotată cu gratar comun, cu piscina exterioară, camere călduroase și cu o priveliște ”to die for” cum se zice.

Am ajuns seara la vilă și am simțit cum m-am întors pe loc în copilărie, când dormeam la munte lângă focul de tabără, privind cerul plin de stele. Atât de înstelat era cerul. Și chiar duc dorul stelelor noaptea. Aici cerul era plin, puzderie de mici sclipiri de lumină, special pentru noi, să ne simțim bine veniți.

Inițial am crezut că lacul Cinciș este unul natural, dar citind mai mult, am aflat că este, de fapt, un lac artificial, care a înghițit 5 cătune de pe Valea Cernei și cimitirele lor. Poate de aici și încremenirea din jur. Se zice că, dacă nivelul lacului scade mai mult, se vede chiar turla bisericii, atestată documentar chiar din 1360. Chiar dacă a fost creat pe supărările oamenilor care locuiau acolo, astăzi, lacul este minunat, aproape că nu îți poți lua ochii de la el. Vezi mai jos câteva imagini făcute de mine și de colegii mei la fața locului.

Casa Memorială Drăgan Muntean

După ce v-am povestit puțin despre locul unde am fost cazați, să vă spun mai multe despre Ținutul Pădurenilor. Turul zonei a început cu o vizită la Casa Memorială Drăgan Muntean din Poienița Voinii, care găzduiește sub acoperișul său un mini muzeu etnografic cu obiecte adunate chiar de interpret. Nu știi cine este (sau mai bine zis, cine a fost) Drăgan Muntean? Nu se poate să nu fi auzit de trioul format din Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocșa și Drăgan Muntean și a lor variantă a melodiei Noi suntem români. Fără suflet să fii, să nu fii mișcat și să nu ți se facă pielea de găină când auzi cuvintele. Dacă totuși, nu ai auzit de melodia asta și de acest trio, poți să vezi aici o variantă din arhiva TVR.

Tot acolo colegii mei s-au bucurat de plăcinte pădurenești delicioase. Sunt ca niște lipii cu brânză bune rău. Anul acesta a fost inițiat și un Festival al plăcintelor pădurenești în luna august, la Poiana Răchițelii. Plăcintele și primirea călduroasă de care s-au bucurat vizitatorii au fost datorate domnului Dorel Rădoane, viceprimarul comunei.

Furnalul de la Govăjdia – al doilea furnal cu flux continuu din lume

Construit în 1806, Furnalul de la Govăjdia a fost primul furnal cu flux continuu din Europa și al doilea din lume. La momentul respectiv, era unul dintre cele mai mari și mai moderne furnale, fiind prezentat la Paris în 1889 în cinstea celui care a ridicat Turnul Eiffel. Dacă nu știați, la Govăjdia au fost turnată fonta din piesele de rezintență ale turnului.

Ca multe alte clădiri și monumente istorice din România, deși a fost declarat monument de arhitectură industrială în 2000, astăzi furnalul este într-o stare avansată de degradare. În ciuda nepăsării autorităților, furnalul se încăpățânează să reziste, deși i-au fost furate toate structurile metalice, iar zidurile sale poartă însemnele trecerii vizitatorilor fără educație. Cei 10 metri înălțime și 2 metri diametru au ajuns batjocura autorităților și a oamenilor, gura furnalului fiind plină de gunoaie, în așteptarea unui tratament mai bun.

Totul a început să se degradeze în 1924, când furnalul a fost scos din funcțiune, urmând gara și apoi uzina de la Govăjdia. Încă se mai speră restaurarea furnalului cu fonduri europene și includerea în circuitul turistic al Hunedoarei. Se dorește repunerea în funcțiune a mocăniței ce lega Govăjdia de Hunedoara. Până auzim vești mai bune pe această temă, aveți mai jos câteva fotografii triste, cu ce a mai rămas din acest furnal, cândva mândira hunedorenilor și a românilor de pretutindeni.

Biserica ortodoxă de la Ghelari

În Ghelari, cea mai mare comună din Ținutul Pădurenilor este Catedrala Pădurenilor, o biserică începută în 1939, dar finalizată în 1960, sfințirea având loc abia în 1973. Se pare că au fost ceva probleme de structură începând cu anii ’70 din cauza activității miniere din subteran.

Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Ghelari are 47 m lungime, 47 m înălțime și 21 m lățime, are 7 turle, iar iconostasul și toată pictura sunt poleite cu foiță de aur care cântărește peste 4 kg de aur. Neașteptat de impozantă pentru pădurile în care se află poziționată.

Pădurenii au fost implicați trup și suflet în construirea ei, lucrând la construirea ei, au strâns bani cu ajutorul corului local acompaniat de fanfara minierăl care au făcut un turneu prin țară de strângere de fonduri, au făcut mâncare pentru lucrători. Singura pauză în construirea bisericii a fost atunci când preotul satului a fost arestat de comuniști. Mai jos sunt doar câteva poze de la fața locului, pentru că, la momentul vizitei, avea loc o nuntă și nu s-a dorit deranjarea nuntașilor. Desigur că nu s-a trecut peste poza tradițională cu Marian și Daniela. 😛

Observatorul de la Mastacanet

Locul ăsta cred că este minunat pentru a observa nu doar împrejurimile, ci și stelele, dar cum nu era niciun observator științific, trebuie să te mulțumești cu unul turistic, de 15 m înălțime. Din observatorul de la Mastacanet poți vedea, în zilele senine, întreg Ținutul Pădurenilor și până la toți munții care îl înconjoară: Munții Retezat, Munții Bihorului, Munții Orăștiei, Parângul, Muntele Mic etc.

În loc de concluzii despre Ținutul Pădurenilor

Poate nu sunt cele mai spectaculoase obiective turistice, dar nu te-ai săturat de obiective aglomerate? Unde mulți dintre turiști ajung doar pentru a bifa un punct de pe o listă sau pentru a putea posta poze pe Facebook și ceilalți să se mire de locurile frumoase unde au fost?

Zona este neumblată prea mult și este atât de puțin turistică, încât este atât de pitorească! Nici nu știu dacă să vă recomand să mergeți să o vizitați, pentru că, parcă, nu mi-aș dori să fie prea vizitată. Și totuși, locuitorii de acolo merită un trai mai bun, cu ajutorul turismului, care poate revitaliza întreaga zonă.

Am primit cadou în această excursie o carte scrisă de Alin Bonta – Cu bicicleta prin Hunedoara, carte ce prezintă în mod amănunțit trasee cicloturistice care merită toată atenția. Aceste trasee ar putea fi foarte ușor include în circuite europene, dacă s-ar dori. Străinii sunt foarte încântați de ceva ce noi avem și nu știm să prețuim: panorame fabuloase, sate tradiționale, port popular, arhitectură țărănească, artă folclorică, necropole de pe vremea dacilor, urme ale exploatării miniere, experiențe noi.

Am găsit pe Youtube un filmuleț scurt cu Ținutul Pădurenilor în care se vede cât de frumoasă și de verde este tot Ținutul Pădurenilor. Dacă intri AICI, îți vei bucura ochii cu câteva priveliști fabuloase. 🙂

 

Credite foto: arhiva personală, Marius Mandache, Cosmin Bachnev, Daniel Botea, Marian Buzărnescu, Alexandru Hora

#PrinHD este un eveniment organizat de Călin Bobora și Cosmin Bachnev, evenimentul fiind sponsorizat de AVIS3000. Ne-au fost alături magazinele PRO HD & AB, Cafeneaua Jos Pălăria, Restaurantul Bistro ”Hai la Tinu” si cotidianul Glasul Hunedoarei.

Trimite prietenilor

S-ar putea să-ți placă și...

0 Comentarii

Scrie un comentariu