După o sâmbătă mai odihnitoare ca niciodată – a se citi după aproape o zi întreagă de somn, a sosit duminica și ziua croazierei.
Ne-am prezentat la Ionio Daily Cruises, unde ne-a luat în primire căpitanul și ne-a invitat pe vasul său. Pentru că nu voiam să ratăm ceva din croazieră, am urcat pe puntea superioară și ne-am dus în capătul mai puțin aglomerat. Ne-am instalat și am așteptat plecarea. După ce am plecat, la scurtă vreme, am fost chemați pentru micul dejun: ceai sau cafea, pâine, unt și marmeladă. Ca în copilărie. Minunat.
Altă perspectivă asupra plajelor vizitate
Apoi, am urcat iar la locul nostru, de unde am continuat să ne bronzăm, să facem poze, să citim sau să ne jucăm cu alți copii, în funcție de vârstă și interese. Am trecut pe lângă niște locuri deja vizitate de noi: Astpas, Giola și altele. Apoi ne-a oprit aproape de o plajă despre care am scris deja: Asanas Beach. Fiind prea dimineață, eu nu am avut chef de înot, așa că l-am lăsat pe Vlad să se bucure de apa turcoaz și de peștii din apă.
După Asanas Beach, am mai navigat mai departe, până am ajuns la Tripiti Beach, unde deja făcusem cunoștință cu peștii, cu stâncile care mi-au lăsat amintiri în degete. Doar că acum am venit din altă parte a plajei, neajungând la partea cunoscută de noi. Aici nu am mai rezistat tentației și am plonjat fără ezitare în apa minunată. Aici am făcut mai multe drumuri cu Vlad până la mal, apoi înapoi. Cât eu am mai înotat pe lângă vas, Vlad a mai făcut câteva drumuri plajă-vas, unul dintre ele fiind pentru a duce o vestă de salvare unuia dintre pasagerii noștri, care obosise și nu mai putea să se întoarcă la vas. Am o minune de copil, nu-i așa? Știu! 😉
După prânz ne-am întors spre punctul de pornire
După ce am zburdat fericiți prin apa transparentă și turcoaz, secundul ne-a chemat la masă. Au avut variantă pentru cei care doreau carne – souvlaki de porc cu salată – și sarmale vegetariene pentru cei care nu voiau carne. Pe lângă aceasta, mai primeai și suc sau vin, după preferințe.
După masă, vasul și-a pornit din nou cercetarea mării, plecând spre un alt punct, neclar pentru mine în acest moment, unde a ancorat iarăși, pentru a plimba pe doritori cu barca până aproape de mal, unde era și o peșteră mai mare. Cei care doreau, puteau să înoate iar, spre fericirea lui Vlad, care nu se mai oprea din sărit de pe vas, ba de pe punte, ba de pe puntea superioară.
În cele din urmă, am plecat spre punctul final, portul din Limenaria. Pot spune că a fost o croazieră foarte frumoasă, cu mâncare ok, echipaj foarte drăguț, glumeț, atent.
Seară de cărți la cafenea
Rupți de oboseală, am condus spre casă, unde, după câteva scurte activități de seară, m-am gândit să petrec puțin timp de calitate cu Vlad – că doar vacanța asta nu a ajuns. Așa că l-am luat frumușel de mână, gătiți amândoi, cu cărțile de UNO la noi și am luat cu asalt o cafenea pe care o remarcasem din prima zi. Am descoperit un loc mai fain decât credeam, cu o tipă faină de tot care ne servea, coktail-uri delicioase și muzică minunată. La Old Museum am jucat cărți, ne-am mutat de la o masă la alta de teama viespilor și am jucat cărți. Apoi am plecat spre casă fericiți, iar Vlad a adormit imediat, ceea ce m-a bucurat nespus, eu având timp să ajung la zi cu articolele.
0 Comentarii