Îmi place arta în diversele ei forme. Grecii au împărțit-o în 9: poezia epică (Calliope), istorie (Clio), poezia erotică (Erato), poezia lirică (Euterpe), tragedia (Melpomene), dansul (Terpsichore), comedia (Thalia), retorica (Polyhymnia) și astronomia (Urania). De la Iluminism avem artele frumoase: artele plastice (pictură, grafică, arhitectură, sculptură și arta aplicată începând cu secolul 19), arta dramatică (teatru, cinematografie și dans/coregrafie), literatura (epică, dramatică și lirică) și muzica (fie vocală, fie instrumentală).
Arta înseamnă percepție, imaginație, cunoștințe, estetică (a frumosului sau a urâtului). Unii ar argumenta că artei îi lipsește funcționalitatea, dar, desigur, aici depinde de percepția fiecăruia. E o vorbă mai abruptă care vorbeşte despre asta, dar este foarte reală: „Nu te poţi **** în gustul omului, dar în gura lui să îi schimbi gustul, da”. De exemplu, există persoane care nu pot lucra într-un mediu sec, lipsit de frumusețe. Exact aici intervine arta, care aduce acel ceva ce dă culoare și inspirație.
Eu consider că orice se poate transforma în artă. Chiar şi ceva dur şi rece cum este metalul poate căpăta frumuseţe şi farmec. Ca dovadă stau aceste sculpturi cinetice care practic hipnotizează ochiul şi îl fascinează. Urmăreşte video de mai jos şi lasă-te fermecat. 🙂
Autorul acestor minunății de sculpturi cinetice este Anthony Howe, sculptor american. El crează design-ul sculpturilor cu ajutorul calculatorului, dă formă componentelor din metal prin tăiere cu plasmă şi apoi asamblează totul prin tehnici clasice. Howe susține că există unele presupuneri în estimarea efectelor vântului puternic, și, astfel, meșterește mult la sculpturile sale. Una dintre metodele sale de testare a sculpturilor se face prin fixarea acestora pe partea de sus a microbuzului său și apoi conduce pe pista aeriană locală. Abia apoi le expune. Şi da, recunosc: mi-ar plăcea maxim să ajung să fiu faţă în faţă cu câteva dintre operele lui de artă. 🙂
0 Comentarii