În bucătărie, cu dragoste!

Pot spune că gătesc de când mă știu. Pe la 5-6 ani am făcut prima supă. Mă urcasem pe un scaun și stăteam deasupra oalei cu lingura de lemn în mână, gustând din borș, iar în cealaltă mână receptorul telefonului cu rotor. Vorbeam cu mama, care îmi explica cum se face un borș. Apoi, după vreo câțiva ani, am făcut primele mele prăjituri. Nu știu dacă aveam 10 ani. Unchiul meu preferat era în spital și am vrut să îi fac o surpriză. Așa că am făcut o tavă de biscuiți. Ar fi putut fi delicioși. Numai că n-am cronometrat timpul bine și i-am scos cam cruzi. Dar unchiul meu a fost tare drăguț și a mâncat chiar vreo 2, ca să îmi arate cât de buni sunt.

Îmi amintesc că, pe vremea când eram în facultate, majoritatea colegilor și colegelor nu știau să gătească. Chiar mă întrebau cu uimire în glas Cum, tu știi să gătești? Ei bine, da. Știam să gătesc. Și găteam cu atâta plăcere diverse mâncăruri tradiționale în familia mea sau inventam unele noi singură sau cu ajutorul prietenilor apropiați.

Descoperirea unei pasiuni

După ce am născut, a devenit o provocare să îmi conving copilul să mănânce diferite mâncăruri, așa că m-am transformat într-o expertă în combinații și explicații. Apoi băiatul meu a mai crescut și a putut aprecia platingul și aromele și combinațiile inedite, iar eu mi-am lăsat imaginația și pasiunea să își facă de cap. Antreuri, feluri principale, deserturi, era o nebunie la mine în bucătărie! Găteam ca pe vremuri acasă la părinți, adică mult și bun!

Da, pasiunea pentru bucătăreală există de când lumea. Și am gătit deasupra focului în tabere, într-o bucătărie improvizată pe niște scări, în bucătării de vară sau bucătării elegante și bine dotate cu de toate. Nu a contat. A contat că puteam să răsfoiesc cărți care mai de care mai rare sau mai exotice în căutare de mâncăruri simple, dar care să îți facă papilele și nările să explodeze de fericire.

Și totuși, de-a lungul timpului, s-a conturat în mintea mea un vis. Un vis pe care, parțial, mi l-am îndeplinit pentru o perioadă de vreme. Iar apoi, a trebuit să mă trezesc și să o iau de la capăt. Visul acesta este un vis despre o bucătărie. Cam ciudat, nu? Unii visează iahturi (visez și la asta, n-aveți grijă!), mașini de lux și mai știu eu ce nebunii. Dar eu visez la o bucătărie. Dar nu una oarecare. Este BUCĂTĂRIA în viziunea mea.

Lumina este foarte importantă în bucătărie

În primul rând, trebuie să menționez că este plasată în afara liniei generale a casei, care nu este o casă foarte mare, dar e plasată în mijlocul unei grădini extraordinar de mari și de bine îngrijită de un grădinar tare iscusit. Practic, mai mult de jumătate din peretele bucătăriei este din sticlă. Ca să îți faci o idee ce înseamnă asta, uită-te la primele secunde din video-ul de mai jos, pe care l-am descoperit căutând o fotografie care să arate ce fel de bucătărie îmi doresc. 😉

 

Așadar, este o bucătărie tare luminoasă, în care soarele sudic zăbovește cu drag, aruncând un ochi curios la tartele mele cu legume și cu fructe de pădure, încercând parcă să adulmece puțin delicioșeniile din bucătăria mea.

Pe jos este lemn, nu gresie. Urăsc gresia, deși este atât de ușor de curățat. Dar o detest. Este rece și nu îmi permite să mă simt liberă, relaxată. Eu îmi doresc podele din lemn alb, antichizat. Fără niciun covor pe jos. Liber, alb. Să îmi vină să mă întind pe ele și să mă gândesc ce mâncare să mai inventez, privind țintă la luminatorul care înconjoară tigăile mele din cupru, ce atârnă libere deasupra insulei din mijlocul bucătăriei. De ce cupru? Pentru că mâncarea iese muuuuult mai delicioasă în astfel de oale și tigăi. 😉

Insula bucătăriei mele

Am bucătăria atât de spațioasă, încât mobilierul de bucătărie include o insulă și, deasupra ei, plutesc cuminți toate tigăile, oalele, ibricele mele și ustensile de bucătărie din cupru, toate agățate strategic pe un sistem rotativ, care se acționează de la un buton aflat sub blatul din lemn. De jur împrejurul insulei sunt presărate corpuri de iluminat din cupru, pentru a se încadra în tematică. Cam ca în video de mai sus, doar că la mine sunt mult mai multe tigăi, cratițe și ustensile și nu sunt decorative, ci funcționale.

Să vă mai spun și faptul că fix lângă insulă, în podea, este un loc secret? De fapt două chiar! Am gândit acolo două mini-pivnițe pentru vinuri, la temperaturi diferite, în funcție de temperatura recomandată pentru stocare a vinurilor. Deschiderea pivnițelor se face prin activarea unui buton de sub insulă.

Un alt secret al insulei este faptul că ascunde mai multe coșuri destinate reciclării selective. Sunt coșuri pentru sticle, pentru conserve, pentru hârtie, pentru resturi menajere și pentru PET-uri. Deșeurile biodegradabile vor fi folosite pentru a genera curent pentru casă, folosind un sistem inovator.

Electrocasnice ascunse vederii

Toate electrocasnicele din bucătăria mea sunt ascunse în mobilier. De la frigiderul spațios, la aparatele de făcut vafe și la storcătorul de fructe, toate sunt ascunse privirii. Până și hota este ascunsă de un șemineu stilizat, ca un element decorativ al bucătăriei și nicidecum având o funcționalitate. Tacâmurile, farfuriile și toate paharele sunt în comoda din dining, pentru a scurta drumurile inutile de la bucătărie la masă.

Mobilierul din lemn masiv l-aș achiziționa de la un retailer care are în vedere și pădurile țării, nu doar propriul buzunar. Când cumperi orice produs făcut din lemn masiv, primești un puiet, iar apoi toți puieții să se planteze într-o zonă problematică din cauza defrișărilor masive.

Dulapurile mele închise la culoare, cu detalii din cupru și cu blat din lemn închis, pe care se poate toca direct orice, ascund mai mult electrocasnice decât oale. Asta pentru că îmi doresc ca aerul bucătăriei mele să fie unul mai mult spre medieval decât spre cutting-edge technology. Aș ascunde până și frumusețea asta de storcător de fructe cu ajutorul căruia mi-aș face zilele mult mai energetice și mai sănătoase.

Vizualul este foarte important pentru mine

Un alt detaliu extrem de important pentru mine în bucătăria visurilor mele este ca chiuveta și aragazul cu flacără să fie alăturate, deasupra lor veghind un geam mare, care, desigur, dă tot în grădină, spre straturile cu roșii, ceapă verde, morcovi, ardei, castraveți și multe altele.

Geamul mare are un pervaz foarte lat și, din fericire, se deschide spre interior. De ce din fericire? Pentru că, pe exterior, peste sticla geamului, sunt agățate 2 rânduri de jardiniere cu condimente. Numai când mă gândesc cum miroase busuiocul când treci ușor cu mâna peste el, mi se face dor de primăvară. Iar când deschizi geamul de deasupra chiuvetei și aragazului, să intre aer curat, geamurile par niște grădini în miniatură. 🙂

Iar pentru că tot am zis de aer curat, să nu uit să vă spun și de terasa bucătăriei, unde, în zilele frumoase poți să mănânci și să te crezi în fiecare zi în concediu. Relaxarea și starea de bine pe care ți le dau micile detalii te fac să îți dai seama că, de fapt, fericirea este făcută din mici  detalii adunate la un loc.

Dining multifuncțional

Dacă e frig și plouă sau ninge, nu-ți face griji, diningul este atât de primitor, că nu vei simți lipsa mesei în aer liber. Pe masa din lemn masiv, tronează un imens coș cu fructe, iar lângă el, o găletușă cu flori din grădina casei. Fiecare scaun are deasupra lui un mic lampadar,

Pentru că nu e o casă foarte mare și copilul meu are nevoie de jocuri pe care să le jucăm împreună, dar să nu se plictisească, e nevoie de ceva mai interesant. Așa că, masa este dotată cu un sistem de scripeți cu ajutorul cărora cobori deasupra mesei o masă de biliard. Așadar, deasupra te lupți pentru titlul de cel mai bun jucător de biliard din casă, iar dedesubt, te lupți alături de familie și prieteni cu feluritele mâncăruri gătite în minunata mea bucătărie.

Pentru a lupta, la nevoie, și împotriva frigului, am plasat în dreptul mesei un șemineu pe lemne, care dă un aer cald încăperii, la propriu și la figurat. Iar sunetul lemnului care arde, cu toate pocniturile, sfârâiturile și foșnetele lui, îți dau impresia că ești în jurul unui foc de tabără, nicidecum în mijlocul unei case. deasupra șemineului tronează o colecție de tacuri de biliard, pentru a obține lovitura perfectă la momentul potrivit.

Nicio bucătărie fără o cămară plină

Nu poți gândi o bucătărie cu un aer ușor medieval fără o cămară ca la carte, cu mai multe tipuri de făină, cu saci cu cartofi, fasole, conserve de iarnă făcute în casă. De jur împrejurul cămarei sunt întinse frânghii de care atârnă șiraguri de ardei iuți, roșii uscate, usturoi și condimente. Pe rafturi mai găsești ceaiuri de toate felurile, dar și cutii cu biscuiți de casă, semințe și fructe uscate.

Bine, hai, ia niște ceaiuri, o cutie cu biscuiți și niște fructe uscate și hai să ne relaxăm la o ceașcă de ceai pe cele două fotolii pe car ele-am plasat special pentru scopul ăsta în bucătărie. Doar în bucătărie nu trebuie doar să muncești, nu? Pentru că bucătăreala trebuie să fie o încântare, nu o obligație. Și totul trebuie să fie făcut cu drag, cu pasiune, altfel mâncarea nu iese bună! Și credeți-mă că mâncarea știe când te distrezi și te simți bine când gătești! Și se umple de entuziasm și ea și scoate la iveală cele mai bune arome.

***

Eu am uitat să mă mai opresc din scris. Încă nu am terminat tot ce aveam de zis despre bucătăria mea de vis, dar mai bine te las și pe tine să îmi povestești despre cum arată bucătăria care te-ar face să uiți de tine și să începi să experimentezi zi de zi câte ceva doar așa, din curiozitate și plăcere. 😉

–

Acest articol este înscris în competiția de scriere creativă Superblog pentru sonsorul Somproduct.

Surse foto:

somproduct.ro

redchairfurniture.com

dicasdecoracao.com

i.pinimg.com

ww1.housedesigndecorating.com

uk.businessinsider.com/custom-wine-cellar-in-kitchen-floor-2016-2

marvelbuilding.com/wp-content/uploads/2011/09/kitchen-view-of-Contemporary-House-with-Beautiful-Garden-and-Natural-Interior.jpeg

omega-pure.com/wp-content/uploads/2018/02/modern-rustic-thanksgiving-table-idea-from-place-settings-to-serveware-top-finds-for-the-perfect-thanksgiving-table.jpg

arhiva proprie