Sunt Rahela și sunt gurmandă

De multe ori, gurmandul este eronat înțeles ca fiind un simplu mâncăcios. Nici pe departe! Gurmandul este o persoană care apreciază mâncarea de calitate, căreia îi plac bucatele gătite bine. Apoi, dacă tot sunt gătite atât de bine și sunt și de calitate…cum să te poți abține să nu mănânci mult? 🙂

Sunt unele persoane care mănâncă doar pentru a supraviețui. Sunt unele care mănâncă cu plăcere mâncarea. Sunt unele persoane care simt o plăcere deosebită să mănânce mâncare frumoasă, să simtă fiecare strop de aromă și să își bucure papilele gustative cu cele mai trăznite, dar delicioase combinații de alimente.

Eu sunt Rattatouille

Nici pe departe nu vreau să spun că sunt o tocăniță de legume sau un șoricel bucătar. Vreau doar să spun că atunci când vorbesc despre mâncare, în jurul capului meu sunt tot felul de arome, de gusturi, de ingrediente. Plutesc așa, imaginar, pe lângă mine, parcă așteptând să le arunc într-o tigaie să le combin în cine știe ce fel de mâncare ce mi-ar aduce-un curcubeu pe cerul gurii.

Ador să gătesc de fiecare dată ceva nou și doar ce îmi place foarte mult se mai repetă în bucătăria mea. Sunt fericită să declar că și fiului meu îi place să gătească și savurează cu aceeași plăcere o mâncare bine făcută, așa că…da. Suntem amândoi gurmanzi. Și ne plac mesele în familie, când putem să ne răsfățăm familia cu delicatesele preparate de noi.

Îmi plac mesele mari, în familii mari

Dintotdeauna mi-au plăcut mesele mari, în familie. Am crescut cu ele și tânjesc în continuare după ele. Pe vremuri, se aduna toată familia acasă la bunici și se mâncau cartofi copți la cuptor pe lemne, cu moare de varză. Un deliciu!

Acum, după ani de zile, societatea s-a complicat și are cerințe dintre cele mai complicate și mai complexe. Între timp, am descoperit că mâncarea chinezească este total diferită de ceea ce credeam eu și că mie chiar îmi place. Mult. Dar nu îmi place să mănânc singură. Așa că, am descoperit o familie mare cu care să împart mâncarea chinezească.

Colegii mei, familia mea

Cu vreo 2-3 excepții, toți suntem mari gurmanzi. Dacă nu ai grijă să anunți că mănânci mai târziu restul de mâncare de la prânz, riști să rămâi fără mâncare. Iar dacă aduce vreunul un gem sau zacuscă de la părinți, nu există să mănânci singur. Se scoate la masa de prânz și toți gustă până nu mai e nimic. La fel se întâmplă cu orice mâncare pe care ai aduce-o de acasă. Și îmi place că se mănâncă la grămadă. Mă simt ca într-o familie.

Cum e la birou când ne e foame? Nu te poți înțelege cu nimeni. Mai ales când întârzie firma de catering. Atunci dăm comandă de mâncare chinezească. Și întrebăm din 10 în 10 minute dacă nu a ajuns comanda. Când, în cele din urmă, ajunge, e bătaie pe locuri la masă. De cele mai multe ori ne îngrămădim mult mai mulți decât ar încăpea în mod normal la masa respectivă .

Share your box

Abia dacă mai avem loc pentru coate, dar suntem fericiți. Când comandăm chinezesc e lege: mâncarea se împarte mai mult decât de obicei. Respectăm îndeaproape tradiția și cultura asiatică de a share-ui mâncarea între noi, toți cei prezenți la masă.

Pe masă, cu siguranță, se găsesc pachețele de primăvară, salată de urechi de lemn, pui Shanghai, vită Sichuan și pui pe plită încinsă. Mai sunt și altele, dar aceste mâncăruri sunt prezente de fiecare dată. După ce desfacem toate cutiile, ca la un semnal, începe nebunia:

Cine vrea pachețele?

Eu vreau Shanghai.

Dă-mi și mie niște vită!

Mai are cineva orez cu legume?

și așa mai departe. Până să începem să mâncăm, fiecare are un maldăr de mâncare în farfurie format din toate mâncărurile de pe masă. Doar trebuie să le încercăm pe toate, nu-i așa? Și uite așa, sporovăind câte în lună și în stele, trece timpul repede și râsetele fac ziua să fie mai frumoasă și frunțile ni se descrețesc, iar stresul zilei se topește odată cu mâncarea din farfuriile noastre.

Acum că mi-am făcut poftă, știu ce gătesc în weekend. Să avem poftă, zic! 🙂

Sursa imagini: wuxing.ro / pixabay.com