Digital Parents Talks reușește să atingă teme suficient de importante și de interesante încât să te determine să te trezești dimineața în weekend pentru a ajunge la OK Center, să îți bei cafeaua împreună cu colegele și colegii cu blog. După o întâlnire în care s-a discutat despre SEO alături de Alexandru, a urmat DPT 15, o întâlnire despre cum să scrii bine, să determini oamenii să dea click și să share-uiască.
În prima parte a întâlnirii DPT 15 – Blog Talk – au vorbit Ioana Chicet-Macoveiciuc (Printesa Urbana), Ana Maria Vasilache (www.anasimaria.blog) și Cristina Ologeanu (Blogul Mamei), iar la partea a doua a întâlniri, – Social Talk – au vorbit Mia Munteanu (agentia de publicitate The Marks) si Raisa Beicu (www.raisabeicu.ro).
BLOG TALK DPT 15
Formarea de jurnalist ajută la scris texte care să genereze engagement?
CRISTINA OLOGEANU: Nu neapărat. Lucram la un tabloid, iar pe blog nu puteam să scriu ca în revista tip tabloid. A trebuit să fiu eu, să nu fiu atât de rigidă ca în textele de presă, să dau frâu liber imaginației.
Textul trebuie să fie bine documentat, CORECT gramatical și recitit după ce îl scrii.
ANA MARIA VASILACHE: Mă ajută partea de jurnalism pentru că știu că trebuie să existe documentare și concizie (ne place să vorbim mult, toți se pricep să spună orice despre orice, dar un lucru bine spus este foarte important)
PRINȚESA URBANĂ: Foarte importante sunt etica, deontologia și legislația, chestiile de structură, de organizare.
Într-o redacție ai un job, ocupi un loc, important într-un ziar era faptul că există un textier un corector, un dtp-ist și un cap limpede, care vedea textul pentru prima dată și putea să aibă o imagine mai clară asupra lucrurilor.
La blog tu centrezi, tu pasezi, tu șutezi și tu aperi. Tu decizi ce faci, de ce faci, cum faci și cât faci.
E foarte important să adaptezi teoria la ce vezi că funcționează. Când îmi vine o idee, mintea mea alege ce fac cu informația: interviu, reportaj, portret,
Nu trunchiezi informația, nu manipulezi, verifici din mai multe surse, te exprimi acolo unde ești calificat, dacă nu vorbești cu un specialist.
Care este structura textului atunci când scrii?
ANA: În afară de introducere, cuprins și încheiere, unele părți componente ale textului foarte importante: să nu lași în coadă de pește, să nu începi abrupt. Dar și acest lucru depinde de tipul de text pe care îl scrii.
CRISTINA: La nivel informativ, mă pun în pielea cititorului. Apoi scriu din perspectiva mea. Trăirile mele, viziunea mea, atitudinea mea.
Chiar și în textele ”de suflet” trebuie documentare. De exemplu, mai multe păreri, viziuni asupra chestiunii prezentate.
Să construiești un text prin care să recreezi atmosfera de la un moment dat este foarte greu. Să vorbești despre cum arată fețele, cât de cald e, ce miros, ce sunet etc. IA-MĂ CU TINE ÎN POVESTEA TA. Fă-mă să simt exact ceea ce ai simțit tu.
Ce faci când familia nu înțelege ce vrei tu să faci cu blogul?
E greu, mai ales când e un blog personal. Trebuie mereu să te gândești la toți. Te apuci să scrii despre ceva și apoi îți dai seama că ar putea avea un efect nedorit asupra familie și atunci fie renunți la respectiva temă, fie alegi o altă perspectivă.
Trebuie să fii împăcat cu ceea ce faci, să nu cauți validare. Să te vezi tu pe tine, nu doar că nu mai este important dacă te văd ceilalți, dar te vor vedea.
Diferența dintre redacție și blog
Obiectiv vs subiectiv.
- O știre ca la carte răspunde la întrebările: cine, ce, când, unde, de ce, cum a făcut.
- Valoarea de știre este ca nu un câine a mușcat un om, ci omul a mușcat un câine.
- Pe blog introduci și alte aspecte: cum s-a simțit omul, cum s-a simțit câinele etc.
- E greu să scrii ficțiune, pentru că trebuie să aibă sens. Viața nu are sens, așa că dacă încerci să faci să aibă sens, oamenii vor zice că nu e veridic, în viață nu se întâmplă așa.
Recomandări de cursuri de scris și cărți de la Prințesa Urbană
Iulian Tănase, oct
The power of storytelling – Cristian Lupșa (Decât o revistă),
Liviana Tane de la Curtea Veche (pentru copii, dar poate și pentru adulți),
Monday memo
Lecții de magie – Misterul regelui (despre scris)
Nu trebuie să fim sclavii traficului și reacțiilor. Majoritatea dintre noi scriem pentru sine. Dacă îți dorești ca mesajul să ajungă la foarte multe persoane, trebuie să anticipezi rezultatul. Dar în rest nu ar trebui să te zdrobească faptul că oamenii nu reacționează cum ți-ai dorit tu sau într un nr atât de mare cum ai fi vrut.
Inspirația vine de oriunde, scriem despre ceea ce cunoaștem. De exemplu, asculți muzică și îți vine o idee sau, pe stradă, faci o poză la ceea ce vezi și te gândești că ai vrea să scrii un articol pe tema respectivă. Dar orice ai face, reține ideea, pentru că cine știe? Poate iese un articol frumos după aceea.
Apoi, Prințesa ne-a vorbit despre cum își dezvoltă armele beletristice:
Mă uit ce citesc cei ca mine; citesc cartea și analizez cum crează textul autorul respectiv – atunci când încep să scriu, observ că mi s au înmulțit instrumentele, fără să copiez
- Sallinger – Franny si Zoe (a aflat de ea de la cursul lui Iulian Tanase)
- Jerome K Jerome (foarte bine scris si amuzant)
Pe lângă aceste cărți, ea mai citește și alte bloguri, pentru ca are impresia că rămâne în urmă dacă nu face așa.
Titlul este foarte important
Nu există o regulă care să spună prima dată pui titlul articolului și apoi scrii articolul sau prima dată scrii articolul și apoi se conturează titlul. Ambele variante sunt folosite, tu decizi ce funcționează mai bine pentru tine.
În mod normal, ar trebui să expui problema în titlu și să induci rezolvarea în titlu. De exemplu, seria de articole Cum să – articole tehnice, cu pași de urmat, cu modalități de acționare.
Trebuie să fie foarte clară tema despre care scrii, ca să știi cum să creezi titlul: fie e ceva urgent, de care trebuie să afli, fie e util, fie este unic, fie este ceva foarte specific.
Instrumente care te pot ajuta
Toate cele 3 invitate au răspuns că, după ce publică articolul pe blog, îl distribuie și pe Facebook pe pagina blogului, dar și pe pagina personală.
- Dacă ai un text bun, cum obții reacții de la oameni? În primul rând, un plugin Facebook, pentru că unii oamenii comentează mai degrabă pe Facebook decât pe blog. Apoi, poate ajuta dacă te folosești de un ton prietenos (autorironic eventual) când scrii. Practic, nu ești undeva sus și vorbești de acolo, ci ești la nivelul cititorului.
- Grupurile de pe Facebook sunt foarte active. Aici este vorba despre grupurile pe un subiect anume, nu grupul blogului tău. De exemplu, grupul mamelor antreprenoare care călătoresc sau orice altceva, o nișă pe baza unui interes comun. Aici nu pui linkuri către blogul tău, ci întărești comunitatea ta și, încet, vor ajunge ei singuri pe blog, nu îi spam-uiești cu linkurile tale.
- Apester Interactive tool – faci poll uri la articol, imagini (Canva), sisteme de votare, face și grafică – tu pui informația și el îți face toată treaba.
- ghidjurnalism.ro – Un site cu informații despre jurnalism și teorie jurnalistică
SOCIAL TALK DPT 15
În partea a doua a întâlnirii DPT 15, cele două invitate, Mia și Raisa, au purtat o discuție liberă despre autenticitate, despre online și offline și despre comunitate. Cu unele idei am fost de acord, cu altele, am avut altă perspectivă. Am spicuit mai jos câteva idei din prezentarea celor două invitate, Mia și Raisa și am comentat nițel pe marginea lor.
Dacă primul lucru pe care îl faci dimineața este să verifici telefonul, trebuie sa schimbi ceva. Mia
Ai nevoie de disciplina în online pentru a avea timp în offline. – E adevărat. Fără disciplină, te pierzi în online și te trezești că nu ai făcut nimic din ceea ce îți propusesei și ai uitat să îți duci copilul la club.
Nu poți fi un scriitor bun dacă nu citești. Mult. – Aici am fost total de acord și susțin această activitate oricând, oriunde.
Autenticitatea este atât de sexy acum, încât trebuie să învățăm cum să o falsificam. Această idee mi se pare atât de tristă și de alarmantă încât nu mi-a venit să cred urechilor ce am auzit. Cum adică să falsifici autenticitatea? Nu mai bine ești autentic? Nu mai bine ești tu, adevăratul tu? Nu e mai ușor așa? Nu e mult mai multă muncă SĂ PARI autentic decât SĂ FII autentic?
”Când stai pe internet e muncă de teren.” Mia
Online-ul nu trebuie sa fie confundat cu identitatea ta per se. Și nici nu trebuie sa fie un gap atât de mare între cine ești în online cu cine ești în offline. În plus, trebuie să fie un echilibru între online și offline (ca timp investit). Social media este un tool prin care comunici ceva, nu este identitatea mea. Ții legătura cu oamenii pe care îi cunoști OFFLINE. – So true.
Mai bine ajungi la o comunitate mai mică, dar care este sincer interesată de ceea ce scrii tu, în loc să ajungi la o comunitate imensă, dar care nu te ajută să crești. – Are sens. Ce rost are să ai mii de urmăritori dacă doar o sută sunt activi și citesc ce postezi tu?
Uite că întotdeauna este o idee bună să ajungi la astfel de întâlniri, iar DPT 15 nu este o excepție! Mia mi-a dat o idee foarte bună. Ca modalitate de a aduna idei de articole, ea scrie întrebările pe care le primește la articole în online sau offline, apoi fiecare întrebare poate să genereze alte articole.
Raisa a venit cu o idee cu care eu nu rezonez. Nu spun că e greșită, dar nu mi se potrivește. Ea ne-a sugerat să ne asociem cu alte persoane, cu cele potrivite scopului nostru: de exemplu, doctori cunoscuți sau ”călători” cunoscuți. Eu consider că mai bine devin eu o persoană cu care alții să își dorească să se asocieze. Nu îmi place să îmi construiesc personalitatea online folosindu-mă de notorietatea unora sau altora. Mă asociez cu anumite persoane pentru că îmi plac, pentru că îmi sunt dragi. Atât doar.
***
Această ediție Digital Parents Talks (DPT 15) a fost sponsorizată de Centrul Ok și Lidl.
0 Comentarii