web analytics

Cunosc oameni frumoși – pictorul Neluș Oană

pictorul Neluș Oană cunosc oameni frumoși

Bună, Neluș Oană! Mă bucur că mi-ai acordat câteva minute din timpul tău limitat pentru a răspunde la câteva întrebări. După cum ți-am zis deja, am început acum ceva vreme o serie de interviuri Cunosc oameni frumoși, în care scriu despre oameni frumoși, care fac lucruri frumoase, cu suflet si pasiune. Neapărat pasiune trebuie să existe în ceea ce fac acești oameni. Și știu sigur că tu faci cu pasiune ceva și îmi doresc de ceva vreme să vorbim despre asta. 🙂

Cunosc oameni frumoși: ”Eu pictez stări sufletești.” – Neluș Oană 

pictorul Neluș Oană Cunosc oameni frumoșiRahela: Povestește, te rog, cititorilor mei cu ce te ocupi tu. Eu știu, dar aș prefera să te las pe tine să te definești.
Neluș: Cu ce mă ocup… este foarte simplu, Pictez în ulei. Criticii de artă mă cataloghează cumva ca pictor expresionist. Eu, totuși, cred că sunt cel mai faimos artist român necunoscut care locuiește în Australia – asta așa, ca o glumă. 🙂
R: Cum arată o zi obișnuită de lucru pentru Neluș Oană?
Neluș: Sunt un tip liber. Îmi duc viața de familie, dar pot să pictez oricând îmi doresc. Problema intervine când e vorba de inspirație și momentul zilei când mă simt inspirat. Nu există problemă de creativitate sau inspirație, ci momentul în care să mă apuc de treabă.
Eu pictez stări sufletești. Dacă pictez un peisaj din trecut, pictez starea de spirit din ziua respectivă, nu peisajul în sine, ci atmosfera peisajului care izvorăște dintr-o stare sufletească a artistului. Subiectul este un pretext ca eu să îmi pun pe pânză cu culoare trăirile mele zilnice.
Pot să treacă multe luni între momentul care m-a inspirat și ziua când mă apuc să pictez starea respectivă. Pentru că îmi iau timp să asimilez trăirea și să o las să se așeze. Abia apoi mă apuc de pictat, când simt că trăirea este ”coaptă”.
R: Când te simți cel mai inspirat?
Neluș: Evenimentul creativ poate să fie oricând în timpul zilei. Depinde când simt momentul că pot să dau ce am mai bun din mine. Este un proces rapid și spontan datorită tehnicii mele. Am ajuns la concluzia că, cu cât îl fac mai repede și mai spontan, cu atât este mai fidel simțămintelor mele față de ziua respectivă, față de subiect.
Cu cât lucrez mai mult, cu atât mă îndepărtez de idealul meu. De cele mai multe ori, la sfârșitul lucrării, când îmi pun semnătura și mă uit la ce am făcut, de cele mai multe ori sunt plăcut surprins, uneori chiar șocat de rezultatul muncii mele. Parcă este ceva ireal.
Bineînțeles, subiectul meu este natura, pentru că eu acolo îl văd pe Dumnezeu, Tot ceea ce face este un omagiu pentru creatorul meu suprem, care este un geniu perfect. El mi-a împrumutat ceva din talent, creativitate și am privilegiul să copii o fracțiune din infinitul creat de Dumnezeu.

”De cele mai multe ori sunt șocat de rezultatul muncii mele.”

R: Povestește-mi despre stilul tău de a picta.
Neluș: Am dezvoltat o tehnică personală, folosind culori de ulei. Pictez cu mâna și cu degetele. Folosesc mănuși chirurgicale. Lucrez ca un chirurg în estetică, în artă.
Folosesc foarte multă textură și mișcare, care mă duce un pic spre arta lui Van Gogh. Artistul australian John Percival a lucrat cu culori chiar din tub și exact asta fac și eu azi. Chiar dacă mai sunt artiști care pictează cu degetele, arta mea este unică, pentru că am fost autodidact cea mai mare parte.
Desigur, am avut mari artiști plastici care m-au povățuit, cum ar fi, pe lângă Stelian, dl. Vasile Pop – artist plastic clujean și dl. Ion Simion Mărculescu – artist plastic gălățean, artiști ce m-au pus pe un drum care, încet-încet, m-a împlinit.
R: Ce te pasionează în afară de pictură? Ce îți bucură sufletul?
Neluș: Cel mai mult acum îmi place să ajut copiii cu autism mai sever sau mai puțin sever. Îi învăț să picteze, îi ajut să fie creativi, chiar dacă uneori este la un nivel destul de naiv. Este cea mai mare bucurie să îi vezi cum își descoperă părți ale propriei persoane de care nu știau că sunt acolo.
R: Ce face Neluș Oană când nu pictează?
Neluș: Una dintre plăceri este să mă duc înapoi în studio, pentru că am privilegiul de a-mi înrăma lucrările. Este actul al doilea de creație, furtuna pe creier. Fiecare lucrare are rama care pune cel mai mult în valoare ceea ce am pictat.

”Este o poveste de dragoste între mine și culoare.”

R: Hai să vorbim puțin despre trecut. Cum ai început să pictezi? Ai făcut școala de artă?
Neluș: Este o poveste de dragoste între mine și culoare, care a început când aveam 20 ani și făceam stomatologia la Cluj. Aveam un coleg care picta și mă tot uimeam că face stomatologie, dar tot îmi spunea că are o comandă pentru cineva. Dar nu m-a tentat. Nu prea aveam cultură în artă. Cineva mi-a dat o carte a lui Irving Stone despre viața lui Vincent Van Gogh. Am citit-o în 2 seri. Pe măsură ce citeam, am rămas uimit. Am visat în noaptea aceea.
A doua zi de dimineață, m-am dus la fondul plastic și mi-am luat culori tempera și hârtie. Eram la cămin, cu 6 colegi în cameră, iar eu pictam pe jos. La stomatologie aveam o colegă Dana Lamoș, într-un an mai jos, o fată din Arad- Pâncota. Tatăl ei era primar și femeia aceea frumoasă m-a șocat cu educația ei – mergea la operă.
Am pictat și m-am dus la ea să îi arăt. Ei i-a plăcut pictura, a întrebat cine a pictat-o și am ”cucerit-o” spunându-i că eu am făcut-o. Mi-a organizat o expoziție personală în 2004 în Germania. Acum are o galerie deschisă și îmi vinde acolo lucrările. Vorbesc despre Dana Corina Schmidt – Art DCS World.
R: Din acel moment te-ai dedicat total picturii?
Neluș: Așa a început: în paralel cu stomatologia. Când am terminat facultatea, am avut prima expoziție de artă alături de artistul dr. stomatolog Sabo Stelian. După aceea, am rămas și am participat la Salonul de iarnă al medicilor din România – Muzeul de artă din Cluj – până în 1987, când am fugit din România în Australia. M-am gândit atunci că, dacă o să scap vreodată, am să fac doar pictură și mă las de stomatologie.
Am făcut în Australia Facultatea de arte plastice, secția ceramică și, de atunci, fac ce îmi place; adică pictez.

pictorul Neluș Oană Cunosc oameni frumoși

Criticul de artă Corneliu Stoica i-a făcut un album de artă

R: Care a fost prima ta experiență ca artist roman în Australia?
Neluș: Pe australieni nu îi interesează decât investiția în artă, nu să cumpere ceva pentru că le place, ci pentru că are o anumită valoare materială. Dacă ești bun, cine te promovează dacă tu nu ești deja faimos? Fiecare om faimos a pornit de undeva.
Deci mă regăsesc în relație cu publicul gălățean la ceva ideal în evoluția mea ca artist. Spre deosebire de Australia, unde nu am același răspuns din partea celor consacrați artelor – galerii, critici de artă etc.
R: Deci românii tăi sunt mai aproape de arta ta.
Neluș: Da, cea mai mare surpriză este reacția publicului românesc la lucrările mele, în special a gălățenilor. Am avut o expoziție personală la Muzeul de Artă Vizuală din Galați, cred că prin 2008-2009, unde am avut surpriza să am un public extraordinar de numeros, aproximativ 150 de persoane prezente la vernisaj.
Faptul că colegii din Galați, cum ar fi Gigi Miron și Sterică Bădălan, m-au primit cu brațele deschise în viața lor de artiști, oameni pe care îi cunosc din liceu și care sunt nume cunoscute în arta gălățeană, spune mult. Chiar și Uniunea Artiștilor din Galați m-au primit să expun la saloanele lor de artă, galeriile Nicolae Mantu pentru expoziție personală și pentru lansarea unui album de artă.
Criticul de artă Corneliu Stoica mi-a făcut un album de artă. Vorbim de un om care are 45-50 de albume în viața lui. Și a ales să îmi facă și MIE unul spectaculos. Și a venit el către mine, fără să îl caut eu, fără să insist. (n. red. Puteți să achiziționați albumul de artă în cadrul vernisajului expoziției personale Neluș Oană, ce va avea loc la Galeria de Arta „NICOLAE MANTU”Galați, 29 iulie 2024.
R: Care sunt ”muzele” tale?
Neluș: Natura, florile – viața în liniște, pace și fericire alături de soție, bunătățile lui Dumnezeu care se revarsă în permanență asupra mea – asta o văd în experiența personală în relație cu oamenii, cu Dumnezeu. Le simt în lucrurile extraordinare pe care le-am trăit de când am fugit din comunism și am ajuns în Australia, într-un paradis al naturii, cu o floră și o faună care te fascinează.
Dar idealul este tot social și mă regăsesc foarte bine în viața socială din România, lucru pentru care m-aș întoarce oricând aici, dacă ar fi condiții ideale. Dar nu ne putem permite să ne despărțim de fetița cu autism de care avem grija acum. Nu putem.

pictorul Neluș Oană Cunosc oameni frumoși

Cunosc oameni frumoși: ”Iubesc să fac oamenii fericiți prin culoare.”

R: Ai un tablou de suflet?
Neluș: Nu cred că am un tablou de suflet, motiv pentru care nu am colecție personală cu lucrările mele. Lucrarea este a mea cât o fac și îi pun semnătura. Apoi aparține publicului. La o sută de lucrări am zis că o păstrez. Dar le-am dat pe toate. Cu excepția uneia, care îi place soției, altfel de multă vreme era dusă.
Iubesc să fac oamenii fericiți prin culoare. Este un privilegiu. Nu renunț la acest lucru. Nu am ținut de lucrări, dacă am văzut că pe cineva face fericit chiar lucrarea pe care doream să o păstrez. În plus, este frumos să ai privilegiul să vorbești despre marele artist al culorilor chiar prin culoare.
R: Ai avut parte de blocaje artistice? Cum ai iesit din starea respectiva?
Neluș: Niciodată. Singurul lucru care m-ar împiedica să pictez sunt relațiile sociale. Dar nimic nu mă poate opri de la a picta. Pictez oricând, numai să mă duc în atelier. Odată ajuns în atelier, dacă am culori și o pânză de compoziție, m-am și apucat de lucrare. Abordarea este spontană.
Îmi place să am acest faimos brainstorm care vine pe măsură ce pictez. De aceea, sunt uimit uneori de rezultatul muncii mele, care depășește ceea ce am gândit eu inițial.
R: Ce sfat ai da unui începător într-ale pictatului?
Neluș: Cel mai important sfat este următorul: Pictează. Nu te opri din pictat. În timp, stilul ți se va schimba, te vei dezvolta, vei învăța mai multe, te vei cizela. Dar important este să nu te oprești din pictat.
R: Dacă te-ai opri din pictat, ce ai face?
Neluș: Probabil aș învăța să pictez din nou. Din tot ce am făcut în viață până acum, aceasta mi-a asigurat cea mai mare plăcere: de a crea ceva ce nu exista înainte de a pune eu pe pânză.
Mă fascinează ideea că ce pictez eu mâine nu există astăzi. O aduc la viață doar lucrând, folosindu-mi tehnica, instrumentele pe care le-am dezvoltat în timp – unghia – o zgârietură, pensule folosesc rar, în special o spatulă pentru a crea anumite efecte de ras, de zgâriere.
Joaca aceasta de copil este așa de provocatoare, încât o poți compara cu joaca unui copil pe care încerci să îl oprești din joacă. Nu prea poți, de aceea îmi place ideea de a mă întoarce la stadiul de copil nevinovat care se joacă serios în culoare.

„Aruncă-ți pâinea pe ape și, după multă vreme, o vei găsi iarăși.”

R: Spune-mi o întâmplare interesantă din viața ta de artist.
Neluș: Am fugit din România cu un prieten – Silviu Grecea. Când s-a însurat în Australia cu Dana, m-am simțit îndemnat să îi ofer ceva pentru el și soția lui pentru că m-a ajutat să fug din România. I-am invitat în studio la mine și și-au pus deoparte 3 lucrări care le-au plăcut. La plecare, le-am zis să își aleagă un tablou cadou dintre ele și să plece cu el. Dar nu se puteau hotărî care. Le-am dat toate 3 tablourile.
După 3 ani, m-au sunat să vin de urgență la ei; aveau niște prieteni din State în vizită, care au cumpărat 15 lucrări. Apoi, prietenii din State au venit cu niște prieteni, care au cumpărat și ei 5 tablouri.
Deci am vândut 20 de tablouri pentru că am oferit cadou 3 tablouri. Asta m-a făcut să mă gândesc la textul din Biblie care spune „Aruncă-ți pâinea pe ape și, după multă vreme, o vei găsi iarăși.” (Eclesiastul 11:1).
R: De ce crezi că te-am ales să faci parte din seria mea de interviuri CUNOSC OAMENI FRUMOȘI?pictorul Neluș Oană Cunosc oameni frumoși rahela petrescu
Neluș: Este foarte simplu, pe pereți acasă la tine, este o parte din mine. Are o rimă frumoasă că este la tine acasă.
Niciodată nu aleg eu o lucrare și o dau omului. Invit persoana în studio și îl las să își aleagă lucrarea pe care și-o dorește, cu care rezonează.
R: Ai dreptate. Eu și mama ți-am invadat atelierul din Galați și am fost libere să alegem tot ce ne-a atins sufletul. Și crede-mă când îți zic, am fi plecat cu 80% dintre lucrările tale din studio.
Sunt recunoscătoare și pentru primul meu tablou semnat Neluș Oană, primit cadou de ziua mea, acum câțiva ani și mi-a bucurat ochii și sufletul de atunci.
Neluș: Am dat foarte multe tablouri cadou, pentru ca îmi place să văd fericirea celui care o primeste.

 

Rahela: Îți mulțumesc din suflet pentru interviu și încă sunt sub impresia noului meu tabloul marca Neluș Oană care a ajuns la mine luna trecută.

 

***

Seria CUNOSC OAMENI FRUMOȘI:

1. Bulina Studio

2. jurnalista Bianca Timșa Stoicescu

4. violonista Sara Stroici.

5. Bibliotecara Liliana

6. Atelierul ArtSew

7. Artista Andreea Potîrniche (Partridge)

8. Artistul vizual Bianca Anton

9. Complicele Oana Pascu

Te invit să comentezi la acest articol și să îmi spui care sunt oamenii despre care tu ai scrie ca să afle toată lumea despre ei? Vreau ca această serie Cunosc oameni frumoși să devină din ce în ce mai amplă și să te ajute să descoperi persoane despre care merită să știi. Hai să îi facem împreună cunoscuți!

Interviu realizat de Rahela Petrescu pe 7 iunie 2024

Trimite prietenilor

S-ar putea să-ți placă și...

0 Comentarii

Scrie un comentariu